Paste de casă/Pasta Fresca.
Pastele proaspete de casă au o savoare și o textură specială. Gândiți-vă la diferența dintre tăiețeii din supa bunicii și cei la pungă. În cultura italiană, unde pastele au un rol foarte important, adevăratele gospodine și *gospodini* le prepară în bucătăria proprie. Cu toate acestea, în bucătaria Italiei nu se poate spune că pasta fresca(cea de casă) este mai bună sau mai rea decât pasta secca(cea uscată din comerț). Fiecare se potrivește mai bine unui anumit sos, așa cum fiecare formă și mărime e folosită la un anumit tip de mâncare. În ultima vreme pastele proaspete au apărut și în supermarket-urile din România la raionul cu produse refrigerate. Nu sunt în foarte multe forme, dar e un început. Pe de altă parte, pastele uscate le puteți găsi cu ușurință, important este să alegeți întotdeauna mărcile de prestigiu. Diferența de calitate este enormă.
În bucătăria românească tradițională se folosesc preponderent pastele de casă: tăieței subțiri, lați, laște, colțunași și diverse alte variante și denumiri specifice fiecărei zone.
În Italia, de obicei se folosește pentru paste un anumit tip de făină. În multe zone pastele se fac doar cu făină și apă, fără ou.
Acestui subiect am să-i dedic un articol special, pe măsura importanței lui. Până atunci să vă arăt cât de ușor se face aluatul de paste(impasto îi spun italienii).
Paste de casă/Pasta Fresca
Pasta Fresca
Ingrediente
200 g de faina alba
2 ouă mărime medie
sare opțional
Indicații
Faina se cerne într-un bol, se poate și direct pe planșetă, dar e mai simplu așa
În mijlocul micului munte de faină se crează un crater fără a ajunge la fundul bolului
În crater se adaugă cele două ouă, bătute sau nu cu sau fără sare. Tradiția din Bologna, mari fabricanți și artizani de ”pasta fresca”, spune că fără.
Se amestecă ușor cu o furculiță în jurul ouălelor pentru a încorpora treptat făina
Când aluatul s-a format cât de cât, se răstoarnă pe planșetă și se frământă bine 10 minute. Vom obține un aluat ferm și elastic. Apăsat cu un deget, revine la forma inițială.
Se lasă bila de aluat la odihnit 30 de minute, la temperatura camerei, în loc ferit de curent, înfășurat în folie de plastic pentru a evita uscarea
Aluatul se împarte în două.
Se întinde cu ajutorul aparatului conform instrucțiunilor sau cu sucitorul până la grosimea de 1-1.5 mm.
Din când în când se presară cu foarte puțină făină ca să nu se lipească.
Foile prea lungi și greu de manevrat se pot tăia în jumătate.
Se taie cu cuțitul, caz în care rulăm foaia sau cu mașina, 7-8 mm lățime pentru tagliatelle, 2-3 cm pentru pappardelle
Tagliatelle se folosesc tradițional la rețeta de paste bolognese, dar dimensiunile și ”mușcătura” lor le-au făcut extrem de populare așa încât le întâlnim în extrem de multe combinații. Este forma preferată inclusiv în România luând locul bătrânelor macaroane.
Minunatele Pappardelle
Pappardelle-le merg foarte bine cu sosuri cremoase și cu tocănițe. Mărturisesc, sunt una dintre cele trei forme pe care eu le prefer.
Conform legendei, tagliatelle-le au fost inventate în 1487 de un bucătar bolognez, maestrul Zefirano, cu ocazia căsătoriei dintre Lucrezia Borgia și Ducele de Ferrara Alfonso I d’Este.
Ai aici rețeta pentru Pappardelle Norma pe care am ales să le fac la cuptor.
Sau mai găsești rețeta mea de Tagliatelle cu hribi într-un sos cremos și plin de gust.
Pingback:Costin Bărbuț - Paste cu legume/Pappardele Norma al forno
Pingback:Tagliatelle cremoase cu urdă și ciuperci - Costin Bărbuț